Biroul Național de Statistică prezintă informația privind nivelul infracționalității în anul 2025.

Infracțiuni înregistrate

Numărul infracțiunilor înregistrate a fost în descreștere față de anul precedent

Conform datelor Ministerului Afacerilor Interne, în anul 2025, pe teritoriul Republicii Moldova au fost înregistrate 23,1 mii infracțiuni, în scădere cu 6,0% comparativ cu anul 2024, și în scădere cu 14,9%, comparativ cu anul 2021 (Figura 1). Rata infracționalității, în anul 2025, a constituit 97 infracțiuni la 10 mii locuitori, comparativ cu 103 infracțiuni în anul 2024.

Figura 1. Ponderea infracțiunilor grave² în total infracțiuni înregistrate

Descarcă datele în format .xlsx

Fiecare a patra infracțiune a fost din categoria celor excepțional de grave, deosebit de grave şi grave

Din total infracțiuni înregistrate, 23,7% au fost infracțiuni excepțional de grave, deosebit de grave şi grave, dintre care 3,3% au constituit infracțiuni excepțional de grave şi deosebit de grave, iar 20,4% infracțiuni grave. În ultimii 5 ani, s-a înregistrat o creștere a infracțiunilor deosebit de grave (cu 7,4%), infracțiunilor grave (cu 6,1%) și mai puțin grave (cu 0,7%) şi o scădere a celor ușoare (cu 57,1%) şi excepțional de grave (cu 10,9%).

Nivelul infracționalității a fost mai mare în mediul urban

Cele mai multe infracțiuni au fost înregistrate în mediul urban (63,2%). Fiecare a 3-a infracțiune (30,7%) a fost înregistrată în mun. Chișinău, 5,5% - în mun. Bălţi, în Cahul – 2,9% și Orhei – 2,3%.

Fiecare a patra infracțiune înregistrată a fost comisă în locuri publice

Fiecare a patra infracțiune înregistrată a fost săvârșită în locuri publice (23,1%). Totodată, din total infracțiuni înregistrate, cu aplicarea armelor de foc, explozivelor, grenadelor și minelor au fost înregistrate 86 infracțiuni, inclusiv: 26 cazuri de păstrare ilegală a armelor, 21 cazuri de huliganism, 9 cazuri de vătămări intenționate și 5 cazuri de omor.

Mai mult de o treime din infracțiuni au fost contra patrimoniului, iar aproape fiecare a șasea infracțiune a fost din domeniul transporturilor

În structura infracțiunilor, mai mult de o treime au fost infracțiuni contra patrimoniului (35,1%), 17,0% infracțiuni în domeniul transporturilor, infracțiunile contra autorităților publice și a securității de stat au constituit 9,0%, iar cele contra securității și ordinii publice – 6,4% (Figura 2).

Figura 2. Structura infracțiunilor înregistrate după categorii, 2025

Descarcă datele în format .xlsx

Au fost înregistrate mai multe infracțiuni economice și infracțiuni contra sănătății publice și conviețuirii sociale, dar mai puţine infracțiuni contra autorităților publice și a securității de stat și infracțiuni contra familiei și minorilor

În anul 2025, comparativ cu anul 2024, au fost înregistrate mai multe infracțiuni economice (cu 25,3% în total infracțiuni) și infracțiuni contra sănătății publice și conviețuirii sociale (cu 24,0%). În același timp, au fost înregistrate mai puține infracțiuni contra autorităților publice și a securității de stat (cu 38,3%), infracțiuni contra familiei și minorilor (cu 16,6%).

Cele mai multe infracțiuni înregistrate care au fost săvârșite din motive de prejudecată³ au fost bazate pe considerente de identitate de gen și pe considerente de stare civilă

În anul 2025, au fost înregistrate 20 infracțiuni săvârșite din motive de prejudecată, 20,0% din acestea fiind săvârșite din motive de prejudecată bazate pe considerente de identitate de gen, 20,0% din motive de prejudecată bazate pe considerente de stare civilă, precum și din alte motive (60,0%).

Numărul infracțiunilor săvârșite de minori a fost în descreștere față de anul precedent

În anul 2025, au fost înregistrate 428 infracțiuni săvârșite de către minori sau cu participarea acestora, ceea ce a constituit 1,9% din total infracțiuni înregistrate. Comparativ cu anul 2024, se atestă o scădere cu 13,2% a infracțiunilor săvârșite de minori (Tabelul 1). Cel mai frecvent minorii au fost implicați în săvârșirea furturilor – 58,6%, huliganismului – 9,6%, răpirilor de transport – 6,3%, și jafurilor – 4,9%. La 100 mii copii în vârstă de 0-17 ani au revenit 77 infracțiuni comise de minori, comparativ cu 89 infracțiuni în anul 2024.

Tabelul 1. Infracțiuni înregistrate săvârșite de minori

Descarcă datele în format .xlsx

Victime ale infracțiunilor înregistrate

Bărbații predominau în numărul victimelor infracțiunilor înregistrate

Conform datelor Ministerului Afacerilor Interne, în anul 2025, au fost înregistrate 12,1 mii victime ale infracțiunilor. Ponderea bărbaților în numărul total al victimelor a constituit 54,1% comparativ cu 45,9% victime femei. Circa 36,8% din total victime au fost înregistrate în mun. Chișinău, în mun. Bălţi – 6,8%, în Cahul – 2,9% și Căușeni – 2,8%. În anul 2025, la 10 mii locuitori au revenit 51 victime.

Femeile predominau în numărul victimelor violenței în familie

În urma infracțiunilor de violență în familie înregistrate, în anul 2025, au suferit 843 persoane, 69,4% dintre victime fiind femei. Atât femeile (54,9%), cât și bărbații (48,8%), victime ale violenței în familie, preponderent aveau vârsta de 35-64 ani. Totodată, ponderea băieților de 0-17 ani victime ale violenței în familie a fost de 2,7 ori mai mare față de cea a fetelor de aceeași vârstă: 19,8% față de 7,4% (Figura 3).

Figura 3. Structura victimelor care au suferit în urma violenței în familie, pe sexe

Descarcă datele în format .xlsx

Bărbații predominau în numărul victimelor omorului intenționat

Numărul victimelor omorului intenționat, în anul 2025, a constituit 113 persoane (Figura 4). În medie, la 100 mii locuitori au revenit 4,7 persoane - victime ale omorului intenționat (indicator ODD 16.1.1). La 100 mii bărbați au revenit, în medie, 6,9 bărbați victime ale omorului intenționat, comparativ cu 2,9 femei victime ale omorului intenționat care au revenit la 100 mii femei.

Figura 4. Victime ale omorului intenționat, pe sexe

Descarcă datele în format .xlsx

Mai mult de 4 din 10 persoane au decedat în urma unui accident rutier

În anul 2025, numărul persoanelor decedate în urma infracțiunilor înregistrate a constituit 349 persoane. În rezultatul infracțiunilor excepțional de grave, deosebit de grave și grave au decedat 295 persoane (Tabelul 2).

Din total persoane decedate în urma infracțiunilor, mai mult de 4 din 10 persoane au decedat în urma unui accident rutier (41,0%), 22,6% din cauza omorurilor, 9,2% din cauza vătămărilor intenționate și 27,2% din alte cauze.

Tabelul 2. Persoane decedate în urma infracțiunilor înregistrate, în funcție de gravitatea infracțiunii

Descarcă datele în format .xlsx

Persoane care au săvârșit infracțiuni

Numărul persoanelor care au comis infracțiuni a fost în scădere, iar bărbații predomină în numărul infractorilor

Conform datelor Ministerului Afacerilor Interne, în anul 2025, au fost înregistrate circa 10,5 mii persoane care au comis infracțiuni, cu 5,0% mai puțin, comparativ cu anul 2024. La 10 mii locuitori au revenit 43,9 infractori. La 10 mii copii în vârstă de 0-17 ani au revenit 10,5 minori care au săvârșit infracțiuni.

În numărul total al persoanelor care au comis infracțiuni, ponderea bărbaților care au comis infracțiuni a constituit 91,9%, comparativ cu 8,1% femei.

Tabelul 3. Persoane care au comis infracțiuni

Descarcă datele în format .xlsx

Femeile au fost implicate în proporţie de 18,1% în comiterea infracțiunilor excepțional de grave, deosebit de grave și grave, din totalul femeilor care au comis infracțiuni, comparativ cu 17,4% dintre bărbaţi.

Bărbații care au comis infracțiuni, au fost implicaţi mai mult în săvârşirea infracţiunilor în domeniul transporturilor (30,1% comparativ cu 17,8%), iar femeile în săvârşirea infracțiunilor contra patrimoniului (31,6% comparativ cu 21,2%).

Femeile care au încălcat legea au avut vârsta mai înaintată, comparativ cu bărbaţii

Proporția femeilor cu vârsta de 30 ani și peste, care au comis infracțiuni, a fost mai mare (66,8%) decât cea a bărbaților de aceeași vârstă (61,7%), în timp ce proporția bărbaților în vârstă de 18-24 ani, care au comis infracțiuni, a fost mai mare (19,8%) decât proporția femeilor de această vârstă (15,8%) (Figura 5). Din bărbaţii cu vârsta de 30 ani și peste, care au comis infracțiuni, 23,4% au fost în stare de ebrietate în momentul săvârșirii infracțiunii, iar în cazul femeilor de această vârstă ponderea a constituit 9,2%.

Figura 5. Structura persoanelor care au săvârșit infracțiuni, pe grupe de vârstă și sexe, 2025

Descarcă datele în format .xlsx

Persoane condamnate în primă instanță

În medie, în fiecare zi, au fost condamnate circa 32 persoane, din care 30 erau bărbaţi

Conform datelor Agenției Digitalizare în Justiție și Administrare Judecătorească, numărul persoanelor condamnate în primă instanță, în anul 2025, a constituit 11,8 mii persoane, sau în fiecare zi circa 32 persoane au fost condamnate (Figura 6). Comparativ cu anul 2024, numărul persoanelor condamnate în primă instanță a crescut cu 8,4%.

La 10 mii locuitori, în medie, au revenit 49,5 condamnați în primă instanță, comparativ cu 45,6 în anul 2024. La 10 mii femei au revenit, în medie, 7,0 femei condamnate comparativ cu 97,2 bărbaţi condamnați la 10 mii bărbați. Rata minorilor condamnați a înregistrat un nivel de 5,0 condamnați la 10 mii copii de 0-17 ani.

Figura 6. Persoane condamnate în primă instanță

Descarcă datele în format .xlsx

Aproape fiecare a treia persoană a fost condamnată pentru infracțiuni în domeniul transporturilor

Pentru săvârșirea infracțiunilor în domeniul transporturilor au fost condamnate 3244 persoane (27,5%), inclusiv 2959 persoane pentru conducerea mijlocului de transport cu depășirea limitelor de alcool admisibile sau în stare de ebrietate produsă de alte substanțe, pentru infracțiuni contra patrimoniului – 1656 persoane (14,0%), inclusiv 807 persoane pentru furt, și pentru infracțiuni contra securității publice și ordinii publice – 1067 persoane (9,0%), inclusiv 920 persoane pentru acte de huliganism (Figura 7).

Figura 7. Structura condamnaților în primă instanță, după principalele categorii de infracțiuni, 2025

Descarcă datele în format .xlsx

Privațiunea de libertate, amenda și condamnarea condiționată au fost principalele pedepse aplicate condamnaților în primă instanță

În anul 2025, preponderent au fost aplicate următoarele pedepse: închisoarea – 4561 persoane (38,6%), amenda – 2863 persoane (24,2%), condamnarea condiţionată – 2543 persoane (21,5%) și munca neremunerată în folosul comunității – 1834 persoane (15,5%). În cazul minorilor, a predominat condamnarea condiționată (37,1%), închisoarea (29,9%) şi amenda (16,9%).

Tabelul 4. Persoane condamnate în primă instanță, după pedeapsa principală stabilită de instanţele judecătoreşti

Descarcă datele în format .xlsx

În anul 2025, aproape 4 din 10 bărbați au fost condamnați (39,1%) la pedeapsă cu închisoare, comparativ cu aproape 3 din 10 femei condamnate (32,4%). Amenda a fost stabilită pentru 30,9% din femeile condamnate, comparativ cu 23,7% din bărbați.

Persoane deținute în instituțiile penitenciare

Numărul persoanelor condamnate definitiv a fost în creștere comparativ cu anul precedent, iar cei mai mulți deținuți erau bărbați

În anul 2025, conform datelor Administrației Naționale a Penitenciarelor, în instituțiile penitenciare s-au aflat 6,3 mii persoane, inclusiv 1,4 mii persoane (22,4%) în arest preventiv și sentință de condamnare nedefinitivă, precum și 4,9 mii persoane condamnate definitiv (77,6%). Din total persoane aflate în instituțiile penitenciare, 5,3% erau femei și 94,7% - bărbați. Totodată, 146 persoane erau cetățeni ai altor state, din total persoane aflate în instituții penitenciare.

Comparativ cu anul 2024, numărul persoanelor condamnate definitiv a crescut cu 4,0%. La 10 mii locuitori au revenit, în medie, 20,6 persoane condamnate definitiv. Aproape fiecare al treilea bărbat condamnat definitiv aflat în detenție (32,4%) și aproape fiecare a treia femeie (32,5%) aveau vârsta de 30-39 ani (Figura 8).

Figura 8. Structura persoanelor condamnate definitiv aflate în detenție, pe grupe de vârstă și sexe, 2025

Descarcă datele în format .xlsx

Persoanele condamnate definitiv la detenție preponderent au avut termenul de ispășire a pedepsei de la 5 până la 10 ani

Conform perioadei de ispășire a pedepsei, 32,8% din persoanele condamnate la detenție își ispășeau pedeapsa având un termen de la 5 la 10 ani privațiune de libertate, 18,5% ispășeau o pedeapsă de la 10 la 15 ani, iar 15,8% o pedeapsă de la 3 la 5 ani. În anul 2025, în detenție pe viață se aflau 111 persoane (2,3%) (Figura 9).

Figura 9. Structura persoanelor condamnate definitiv aflate în detenție,
după termenul de ispășire a pedepsei, 2025

Descarcă datele în format .xlsx

În funcție de recidivă, 32,0% din persoanele condamnate definitiv la detenție au fost de 3 și mai multe ori condamnate, 32,6% - de 2 ori condamnate și 35,4% - pentru prima dată condamnate la detenție. În penitenciare, își ispășeau pedeapsa cu închisoare 323 persoane cu dizabilități sau 6,6% din total persoane condamnate definitiv la detenție. Totodată, numărul minorilor care executau pedeapsa în instituțiile penitenciare a constituit 17 persoane.

Anexe: (6 tabele. xlsx)

Note:

¹ Informația se prezintă fără teritoriul din partea stângă a Nistrului și mun. Bender, cu excepția datelor privind infracțiunile înregistrate, care includ datele Comisariatelor de Poliţie din subordinea Ministerului Afacerilor Interne situate în mun. Bender.

² Infracțiunile grave reprezintă suma infracțiunilor excepțional de grave, deosebit de grave și grave.

³ Conform Art. 134²¹ din Codul Penal, prin motive de prejudecată se înțeleg idei preconcepute ale făptuitorului bazate pe considerente de rasă, culoare, origine etnică, națională sau socială, cetățenie, sex, gen, limbă, religie sau convingeri religioase, opinii politice, dizabilitate, orientare sexuală, identitate de gen, stare de sănătate, vârstă, stare civilă, indiferent dacă fapta este comisă în privința persoanei care posedă astfel de caracteristici protejate, în privința bunurilor acesteia ori asociate cu aceasta sau în privința persoanei care acordă suport persoanelor ce posedă astfel de caracteristici protejate ori se asociază cu acestea, această asociere fiind una reală sau percepută ca fiind reală.

Sursa datelor:

Informația a fost elaborată în baza datelor furnizate de Ministerul Afacerilor Interne, Agenția Digitalizare în Justiție și Administrare Judecătorească, Administrația Națională a Penitenciarelor.

Precizări metodologice:

Indicatorii relativi pentru anii 2024 și 2025, dependenți de numărul populației cu reședință obișnuită, sunt calculați utilizând numărul populației cu reședință obișnuită la 1 ianuarie 2025 (date preliminare), estimat în baza datelor Recensământului populației și locuințelor din anul 2024.

Reședința obișnuită este definită ca locul în care persoana a trăit preponderent în ultimele 12 luni indiferent de absenţele temporare (în scopul recreării, vacanţei, vizitelor la rude şi prieteni, afacerilor, tratamentului medical, pelerinajelor religioase etc.).

Informații relevante:

• Banca de date statistice / Statistica sociala / Justitie si infractionalitate
• Metadate de referinţă/Justitie
• Metadate/Concepte şi definitii/Justitie
• Calendarul de diseminare electronică a informațiilor statistice în anul 2026

Referințe utile privind nivelul criminalității în alte state ale lumii:

Eurostat:

• Articole, Crime statistics, Prison statistics
• Baza de date

Direcția statistică a ONU:

• Baza de date globală a indicatorilor Obiectivelor de Dezvoltare Globală